Istoria Orasului Aninoasa | Istorie Aninoasa | Aninoasa Date cronologice

Aninoasa are o istorie scurta. Intemeierea localitatii si dezvoltarea ei sunt legate de dezvoltarea mineritului in zona, prin infiintarea exploatarii carbonifere, care si-a inceput activitatea in 1890 si a fost amplificata mereu.

Localitatea a fost mentionata documentar prima data in anul 1442 sub forma unei asezari intinse ca suprafata si se numea Barbatenii de Jos care, dupe cum spune legenda, a fost numita astfel, dupa colonistii care s-au asezat aici si care veneau din regiunea raului Barbat.

Cu toate acestea, vechimea asezarii este mult mai mare, locurile fiind cunoscute pentru prelucrarea lemnului inca din perioada daco-romana. Numele asezarii a fost schimbat mai tarziu, acest nume fiind mentionat pentru prima data in anul 1733.

Ulterior, s-a dezvoltat o alta asezare, numita Anena, descrisa intr-un document datand din 1442, ca fiind o regiune mare, regiune care a devenit ulterior Aninoasa. Dupa parerea marelui istoric Nicolae Iorga, numele orasului vine de la copacul anin, a carui scoarta era folosita pentru vopsirea imbracamintei.

Formarea localitatii a fost favorizata de deplasarea populatiei din Tara Hategului, in secolele XI - XIII, hotarele Tarii Hategului intinzandu-se pana la hotarele de azi ale localitatilor Vaii Jiului.

A fost atestata ca localitate in 1913. Din punct de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, pana in anul 1968 orasul a fost organizat in doua comune: Aninoasa si Iscroni, vechile denumiri fiind Anena respectiv Barbatenii de Jos. Din anul 1968 a fost organizata in comuna suburbana.

In anul 1989 Aninoasa a primit statutul de oras, datorita importantei economice pe care o are in Valea Jiului, prin Legea 1/1989 a reimpartirii teritorial-administrative a tarii.

In anul 1990 prin reintoarcerea la Legea 2/1968 privind impartirea teritorial-administrativa a tarii se face urmatoarea modificare: localitatea Aninoasa ramane oras cu satul apartinator Iscroni, al carui teritoriu se restrange de la podul de peste Jiul de Vest pana la drumul national DN 66.